Tag Archives: case

Bucuresti 2014

Anul este 2014, da, chiar 2014 Era Noastra. Adica dupa Cristos, stiti ? Dupa Anul Zero, adica la 2014 ani dupa ce-au resetat astia ceasurile.

Este ora pranzului, ma plimb pe Calea Dorobanti, linistit, aerisit, admir magazinele in faliment, vitrinele goale cu semne “FOR RENT” si ma plimb. Merg pe pista de biciclisti, oricum abia trece unu la 30 de minute pentru ca este inutilizabila, iar la un moment dat se opreste fie intr-un beton, copac sau vid.

Ma indrept spre Perla, ajung in zona unde pe vremuri (anii ’90) era marele GEPA si unde acum e doar un BCR si restul gol.

Prosperitate deplina.

La 10 pasi de banca, iau curba ca un biciclist pieton si dau de aceasta imagine de basm…

batranica-amarata-dorobanti

NU, nu este un aurolac, NU este un ciorditor, NU este nici vreun parlamentar, primar sau milionar din Forbes care ia pulsul societatii din prea multa dragoste de semeni.

Seamana cu o batranica. Nu stiu, pare OM si nu pare deloc tanar si deloc odihnit.

Da, cred ca este o femeie in varsta si cred ca nu vrea sa stea in casa, a amortit si a iesit afara, la aer curat.

NU, nu va ganditi ca a fost data afara din casa de vreo banca, firma de imprimuturi sau vreun samsar imobiliar care ar fi pacalit-o sa vanda casa pe o suma derizorie. NU!!! In Romania nu se poate intampla asa ceva. Este interzis prin lege sa desproprietaresti o persoana trecuta de 60 de ani indiferent de natura problemelor. In plus, persoanele trecute de 60 de ani beneficiaza de asistenta juridica si financiara gratuita inainte de perfectarea oricaror acte ce le-ar putea afecta bunastarea.

Stau si ma gandesc, oare de ce nu sta acasa, pe balcon ? O fi soarele prea puternic la ora asta si e prea cald. Da, asta e. D-aia nu sta acasa si a iesit afara, la umbra.

Probabil sacosele sunt pline cu bucate de la piata, se odihneste putin si pe urma se duce acasa sa faca de mancare copiilor sau nepotilor.

Nepotii si copii ei au grija de ea, chiar o sarbatoresc diseara, cred ca schimba prefixul, cred ca face 70.

Este bucuroasa, in cateva zile ii intra si pensia, chiar daca sunt numai 200-300 de lei, ea e bucuroasa ca-si poate plati intretinerea, face aprovizionarea si poate sa ia cateva perechi de sosetute nepoteilor.

Cat de frumos…

O lacrima evadeaza pe obraz gandindu-ma la bunicii si parintii mei…

Acum m-am linistit, plec mai departe senin ca am mai intalnit un om linistit, fericit si implinit.

Cat este de frumos… Ce vremuri frumoase traim… Cata armonie, veselie si bunastare.

Prospetitate absoluta.

.

.

.

Traiesc intr-o tara frumoasa din punct de vedere geografic, geologic si aparent istoric, DAR oamenii sunt de un JEG absolut. La acest moment este inutil sa mai dai vina pe Sistem, cand cu totii stim ca sistemul nu poate functiona fara permisiunea si acceptul oamenilor.

Cand iti uiti Identitatea, iti INGROPI batranii batjocorindu-i si nu ai nici o dorinta de un viitor mai bun te numesti Distrus. Daca nu constientizati ca sunteti batjocoriti in fiecare zi prin tot ce vi se pune pe tava si nu invatati sa faceti diferenta intre bine si rau, va meritati soarta.

Acum Hai, valea la toate show-urile de cacat pe care le digerati in fiecare zi! Va mirati de ce copii si nepotii nu mai au pic de respect fata de voi si societate. Ei nu-s de vina, au invatat de la voi esentialul, sa fie JEGOSI.

O basculanta numita “Criza”

Capitolul 1: Poluarea fonica matinala

Dis de dimineata, pe la 7.30, m-a trezit o basculanta, goala, care pleca din zona mea si se ducea la dracu, ea stia, numai ca zdranganea, din toate incheieturile urla si subururile ii sarea :), pentru ca deh, primaria n-are bani sa asfalteze si evident gropile-si fac datoria. Dar sunt sigur ca si daca nu zdranganea cu siguranta soferul ar fi ambalat motorul pentru a-i da in goarna. Deci trezirea pe ziua de azi era garantata la 7.30 :D

Capitolul 2: Visare

Am ajuns sa ma mut in CAMP in speranta ca voi scapa de aglomeratia urbana. Toata viata am trait la periferie si a fost minunat. Periferia e magnifica si o recomand atat pentru traiul linistit cat si pentru crescut copii. Nu intru in detalii. Batutii in cap sa isi continue somnul la Mall.

Intr-o buna zi observ ca au inceput astia sa are CAMPUL si am crezut ca face vreunu investitie in agricultura :))
Si acum au inceput sa sape, am crezut ca vor face agricultura ca in occident, sub nivelul solului pentru a proteja culturile iarna.
Si au trecut de 2m adancime si m-am gandit “mama ce destept e asta cu investitia lui” :)))
Si au trecut de 4 metru adancime si m-am TREZIT, va urma o fundatie clar.
Si au aparut mirobolante cife de la Sud-Beton :))) Care au inceput sa toarne frate, sute de tone de beton.
Si am realizat: astia vor construi blocuri, fix intre mine si un stalp de telecomunicatii :)))
Si m-am luminat la fata: in sfarsit pot da jos de pe geamuri foliile de protectie impotriva campurilor electromagnetice :))) si evident sa le inlocuiesc cu folii de “privacy” pentru a-mi ascunde floricica de privirile viitorilor mei vecini :)))

Capitolul 3: Consolare

Mi-au invadat spatiul si imi altereaza habitatul acesti dezvoltatori imobiliari saraciti de criza imobiliara. Daca v-as spune ca un manelist e in spatele proiectelor din zona mea probabil v-ar bufni rasul cum m-a bufnit si pe mine la inceput :))).

Bai nene, cel putin investeste in Economie, da ? Omu o sa plateasca impozit pentru vanzarea fiecarui apartament. Apartamentele sunt mari si bine compartimentate. N-ai ce sa le reprosezi. Pana si preturile sunt accesibile unei familii care are venituri de 30-40 meleoane din care poate plati prin programul Prima Casa o rata de 250-300 Euro / luna. Deci no comment, din punct de vedere business. Problema mea ramane cu molotoavele care stau in prastia intinsa la maxim catre masinile din care zbiara manele. Probabil, aia care vin la vizionari pun manele in speranta obtinerii vreunei reduceri :)))

Revenind la mirificul peisaj, cel putin vom fi aici in zona, o mana de oameni, o familie toti si copii nostri vor creste impreuna, in armonie. Si ne vom imprieteni si vom trai fericiti pana la adanci batraneti. Ca pana la urma, blocul lor e vis-a-vis de mine si daca ne suparam facem si pasarela :)))

Ma intreb: Oare le-a mentionnat cineva, celor care cumpara, ca Stalpul de telecomunicatii ce rezida fix in fata noilor blocuri, la mai putin de 100m, le va darui atat lor cat si copiilor lor niste galme tip tumori cat pumnul ?

Oare cat de retardat si incult trebuie sa fie un individ care cumpara apartamente fara sa ia in calcul pericolele zilelor noastre? Cati dintre voi v-ati masurat in ultimii 5 ani radiatiile emise de instalatiile electrice din pereti? Dar cele care vin din afara casei? Stiati ca durerile de cap aparute din senin pot aparea si de la astfel de campuri?

Ah ce viata frumoasa ? Tumoarea lu’ altul, fericirea mea :)))

Capitolul 4: Scarba beton-armat

Pe vreamea lui Ceasca am trait la distanta de 50m fata de blocul vecin.

In vremurile astea nu se mai tine cont de intimitate si de nici o limita de bun simt. Totul ingramadit, sa incapa cat mai multi, pentru a se marca banu. Shalalalaaaaaaaaaaaaaaaa, marca banu, marca banu, da cu banu, hai Bastanuuuuuuuuuuuuu !!!

Sa aveti un Trai frumos pe Meleagul Rusinos! :))